Ursulescu Florin Ciprian

Pagini: 350 Editura Bookzone Eu am început această carte din întâmplare... Soția mi-a recomandat să citesc "Menajera", fără să am idee că ceea ce vreau sa citesc este o serie, așa că am luat romanul ca atare și mi-am văzut de treabă. Recomandarea a venit ca urmare a faptului că sunt mare amator de thriller psihologic, de romane scrise în ritm alert și de povești terifiante. Ce să fac? Am și eu păcatele mele... Așa că m-am pomenit parcurgând pagină după pagină o carte captivantă. Cu toate că am citit anapoda și nu am respectat cronologia, nu a contat. Nu am simțit niciun moment că lipsește ceva din informațiile pe care autoarea mi le-a oferit, așa că eu consider că poate fi citită independent oricare din aceste două cărți... Millie este o tânără amuzantă pe care am îndrăgit-o de cum am cunoscut-o. Mi-a plăcut faptul că inima ei este mai mare decât mintea, că atrage toate necazurile din lume pe care le primește cu zâmbetul pe buze in micuțul ei apartament din Bronx. Nu are bani...

  Editura Crime Scene Press Editura Crime Scene Press Număr pagini:  235 Ce poate fi mai frumos decât să descoperi o carte care sa te facă să zâmbești și să ai sentimentul acela că ai vrea să nu se mai sfârșească niciodată? Ei bine, după multă vreme și după multe lecturi "serioase"am descoperit în sfârșit un roman de situații extrem de amuzante de care eroul principal se lovește la tot pasul. Și chiar nu e vina nimănui că toate i se întâmplă numai lui! Să fim serioși... Oare nu oricui i se poate întâmpla să fie bătut în propria casă moștenită, nu odată ci de mai multe ori, fără să știe de ce? Nu oricui i se poate întâmpla să strângă în fundul lui o grămăjoară însemnată de cioburi pe care o frumoasă doctorița e necesar să o adune cu penseta?  Situații amuzante, acțiune, un strop de spionaj, istorie modernă și realitatea dureroasă a unei societăți care de-abia se trezește la viață după somnul comunist, acestea sunt ingredientele unui roman surprinzător pe care am avut place...

Editura Lebăda Neagră Pagini: 374 “Ce bine totuşi că putem visa şi ziua, şi noaptea. Ziua visăm cu mintea, noaptea visăm cu sufletul. Câteodată, inima încurcă visele cu visurile, dar asta... e altă poveste.” spunea regretata Doina Postolachi. Cred că acest panseu introduce foarte bine romanul lui Alex North. Visul a fost mereu o enigmă pentru omenire și s-a interpretat diferit sensul acestei existențe paralele cu realitatea. S-a presupus de-a lungul timpului că omul odată cu trecerea în lumea somnului, trece într-un univers independent cu alte reguli și alt statut și că lumea viselor de noapte este o altă lume în care sufletul omului se desfășoară.  Dar dacă cineva încearcă încet, încet să învețe să combine realitatea cu visul? Dacă găsește o modalitate în care poate comunica între cele două lumi paralele? Care sunt efectele? Ei bine... În "Prietenul din umbră" patru adolescenți reușesc să facă asta, însă consecințele sunt dezastruoase. O crimă provocată aparent ca urmare a u...