Treceți la conținutul principal

Să îl cunoaştem pe Allex Truşcă...


Allex este un om deosebit care mi-a atras atenția printr-un fragment pe care l-am citit întâmplător si, ulterior prin ceea ce am aflat despre cărțile lui m-a făcut să îmi doresc să îl cunoaștem mai bine. Povestea pe care am citit-o, și pe care o găsiți pe situl personal, este despre un tânăr IT-ist angajat într-o corporație ce se hotărăște să își schimbe viața printr-un pact cu diavolul... ( Interesant, nu? )

Allex a fost la dispoziția noastră pentru două zile și a răspuns întrebărilor puse de cititori...


Grupul de Facebook " Cartea - portal pentru suflet" , își continuă seria interviurilor cu scriitorii români contemporani.



Allex Trușcă (pe numele complet Alexandru Trușcă ) s-a născut pe 15 august 1982 în orașul Motru, județul Gorj. A urmat cursurile Facultății de Automatică, Calculatoare și Electronică din Craiova, apoi un masterat în Managementul Afacerilor Electronice în același oraș. În prezent locuiește în București, lucrând în domeniul IT într-o multinațională. Este pasionat de istorie medievală, mitologie, are ca hobby călătoriile, vizitarea castelelor medievale, a catedralelor gothice și a muzeelor, literatură fantasy sau historical fiction. Colecționează replici de arme medievale, medalii comemorative, magneți de frigider și sticle de vin din locurile pe care le vizitează. A urmat ateliere de scriere creativă și scenaristică organizate de Revista de Povestiri,sau de Fundația Calea Victoriei.
A publicat romanele fantasy „Nebunul alb” (rescris și republicat în 2019, Ed. PAVCON) și „Cealaltă Regină” (2018), povestiri în antologiile „Centenarium StrING” (2019) „CSF 2018” (2019), „Povestiri SF” (2018), Iocan – nr 10/2019, „CSF 2019” (2020) dar și în revistele online EgoPhobia, Liternautica, Revista de Povestiri, Galaxia 42. Mai multe detalii pe site-ul personal www.allextrusca.ro


Florin Ciprian Ursulescu: Cum te-ai descrie ca om în câteva cuvinte, și care au fost începuturile tale literare?

Allex Trușcă: Nu prea-mi place să vorbesc despre mine. Sunt un IT-ist corporatist pasionat de scris. Bună combinație, nu? Visător uneori, extrem de analitic alteori. Ușor introvertit, aș putea spune, pot să tac o zi întreagă, sau dacă-mi place subiectul și rezonez cu persoana de lângă mine, pot vorbi până mă doare gura. Am început cu poezii în școala generală, am continuat cu câteva povestiri prin liceu și am abandonat până acum câțiva ani.


Raluca Pavel: În ce măsură crezi ca sunt importante grupurile literare de pe Facebook, atunci când vorbim despre promovarea autorului român?

Allex Trușcă: În momentul de față, aș zice că e modul cel mai simplu de a interacționa cu cititorii, de a-ți face cunoscute creațiile și de a le arăta că exiști. Grupurile literare sunt destul de importante, având în vedere că și editurile mari, dar și autori care au vândut până acum tiraje de peste câteva mii de exemplare (cunosc câțiva din această categorie) și-au aplecat atenția asupra lor. Unii chiar postează frecvent articole, fragmente din cărțile lor sau mici filmulețe.


Raluca Pavel: Care sunt metodele tale de promovare? Esti promovat de editura sau esti "pe cont" propriu? Te promovezi doar in online sau si in offline?

Allex Trușcă: Aici e o problemă destul de spinoasă, nu numai pentru mine ci cred că pentru mulți scriitori români. Primul lucru care îmi vine în cap, e că mi se pare că editurile nu fac foarte multe eforturi pentru a promova autorii. Apoi, îmi pun o altă căciulă în cap și încerc să gândesc și din perspectiva editorului, nu poți să-i spui omului cum să-și facă afacerea, au și ei cheltuieli, războaiele lor cu distribuitorii de carte, etc. Mi-aș dori mai multă promovare din partea editurilor pentru autorii români, în mod cert. Cât despre mine, aș spune că mai mult mă promovez eu. Mă gândisem la un moment dat să discut cu un consultant/firmă de marketing/branding, dar încă nu e cazul. În afară de romanele propriu-zise și reclama pe facebook, consider că mă promovez mai bine publicând în diferite reviste literare, participând la evenimente, luând contact cu alți scriitori, cititori, persoane cu activități în lumea literară. Cred că e mult mai ușor să convingi pe cineva să-ți citească un roman, dacă are ocazia să citească o povestire de 2-3 pagini. Totuși, recunosc că nu am făcut prea mari eforturi de a mă promova în ultimul timp. Mi-am propus să am vreo 3-4 apariții pe an în antologii/reviste literare și măcar o dată pe lună să fac ceva promovare pe facebook. Din când în când, mai scriu câte un articol și pe site-ul meu, în secțiunea de blog.


Raluca Pavel: Ai momente in care ai fi vrut sa nu te fi apucat de scris? Cum le depășești?

Allex Trușcă: Ohoo, am avut și încă mai am. Uneori mă gândesc să fac o pauză de câțiva ani, apoi mă gândesc că nu pot sta atât fără să scriu ceva și că poate să iau doar o pauză de la publicare, nu de la scris. În urmă cu câteva luni, mă băgasem în pat supărat, întrebându-mă serios dacă să renunț. Interesant, a doua zi dimineață aveam un e-mail de la revista Liternautica în care îmi comunicau că-mi acceptaseră pentru publicare povestirea „Ziua Morților”. Acum când mai am asemenea gânduri, îmi amintesc acel moment.



Florin Ciprian Ursulescu: Care sunt lecturile tale preferate?

Allex Trușcă: știu că e important ca un scriitor să citească mult și din cât mai multe genuri. Citesc SF, fantasy, thrillere, dar și alte genuri. Recunosc, n-am citit prea multe poezii și sper să îndrept și asta. De lecturi preferate, aș putea să spun cărțile lui Carlos Ruiz Zafon, un scriitor contemporan. Are o tetralogie superbă, dar și câteva romane independente. Datorită lui, m-am îndrăgostit de Barcelona.


Florin Ciprian Ursulescu: Care e romanul copilăriei tale și ce roman din literatura universitară l-ai recitit și iti este cel mai drag?

Allex Trușcă: cred că romanul copilăriei mele este „Încântare” de Sabin Velican. Locuiam la 3 km de oraș, aveam o biblotecă limitată acasă, iar la cea orășenească nu mă puteam înscrie pentru că nu aveam domiciliul pe raza orașului. În clasele I-VIII mama mergea cu mine și-mi cumpăra cărți din singura librărie din oraș, în fiecare an după serbarea de sfârșit de an când veneam cu diploma cu premiul I. Era o mare satisfacție pentru mine, iar acest roman l-am primit în clasa a VII-a. Este povestea unui copil dintr-un sat aflat la 50 km de al meu, crescut de bunici, care își dorește să studieze pentru a scăpa de sărăcie. Din literatura universală, în acea perioadă am citit și răscitit „Castelul din Carpați” al lui Jules Verne, „Comoara din insulă” a lui R. L. Stevenson și „Ultimul mohican” de James Fenimore Cooper. Poate ar trebui să le citesc din nou, să-mi amintesc acele vremuri.


Florin Ciprian Ursulescu: Ce porecla ai avut in copilărie?

Allex Trușcă: În general, singura persoană care mă poreclea (și reciproc) era sora mea. Prefer să-mi păstrez aici latura de om serios.


Florin Ciprian Ursulescu: Dacă unul din romanele tale apare în formă digitală pe internet, crezi ca te-ar avantaja?

Allex Trușcă: Dacă e pus de editură în vânzare, nu e nicio problemă. Dacă cineva „a făcut rost”, aici e altă poveste, editura ar reacționa. Sincer, dacă aș ști că lumea l-ar citi și l-ar recomanda mai departe, nu cred că eu personal m-aș supăra. De ce? Îmi vine în minte exemplul lui Coelho cu Alchimistul. În Rusia, în 2000 a vândut 1000 de exemplare. Coelho a decis să dea drumul pe piață a unei versiuni piratate. Dupa asta, în 2001 a vândut 10.000 exemplare, iar în anul următor 100.000. După încă un an, a ajuns la 1 milion de exemplare, iar în 2008 la 10 milioane. A nu se înțelege altceva din exemplul ăsta, uneori și acest gen de... publicitate ajută.


Florin Ciprian Ursulescu: Ce muzică asculți?

Allex Trușcă: Depinde de stare, pot să ascult de la folk la diferite genuri de rock, însă îmi place mult rockul simfonic și „epic music”. Pot să încep ziua cu Scorpions sau Emeric Imre, la soneria telefonului am un cântec viking, la serviciu când mă doare capul ascult Rammstein sau Lordi, când scriu ascult ceva care e în legătură cu epoca sau cu subiectul pe care-l abordez, când gătesc ascult ceva mai antrenant, sau pur și simplu, liniștea universului.


Florin Ciprian Ursulescu: Care e cea mai mare satisfacție pe care ți-a adus-o cariera de scriitor?

Allex Trușcă: Încă sunt la început de drum, mă bucur de orice mic succes: de o părere favorabilă de la un cititor, de publicarea unei povestiri într-o revistă, de drepturile de autor primite pentru romane sau unele povestiri. Cât despre marile satisfacții, le aștept, nu mă grăbesc.


Raluca Pavel: Cum ai ales coperta pentru "Cealalta regina"?

Allex Trușcă: Mi-am propus să am coperte originale (să nu le zicem unicat) în care să promovez oameni reali. Pentru „Cealaltă regină” inițial mă gândisem la un model gotic ucrainean, până când am cunoscut-o pe Raluca Băceanu la un eveniment în care am vorbit despre primul meu roman. Și mi-am zis atunci că e mult mai potrivită decât acel model ucrainean. (Mda, pot să spun că arată ca o vrăjitoare, iar imaginea de pe copertă confirmă. Raluca este și ea scriitoare). Ca să continui ideea din prima propoziție, pe coperta romanului „Nebunul Alb” este Alexander Zudor, prieten și model în reclame TV. Pentru colecția de povestiri fantastice-horror inspirate din mitologie și folclor voi lucra cu un tânăr artist, fiecare povestire va avea o imagine reprezentativă și o copertă care să aibă elemente din fiecare povestire.


Florin Ciprian Ursulescu: Obișnuiești să citești scriitori români contemporani? Cine e preferatul tău?

Allex Trușcă: Da, citesc și scriitori români contemporani: Doina Ruști, Marian Coman, Flavius Ardelean, Oliviu Crâznic, Ana-Maria Negrilă, Lucian Dragos Bogdan (de la ultimii trei am învățat multe). Am de gând să citesc și alții: Marius Albert Neguț, Raluca Butnariu, Daniela Faur, Tudor Ganea, Florin Purluca, Daniel Timariu, Lavinia Bălulescu, etc. N-aș putea spune că vreunul dintre ei e preferatul meu (încă), îi apreciez pe toți în egală măsură și le doresc multă inspirație în continuare.


Florin Ciprian Ursulescu: Poți să ne arăți ceva din colecția ta de arme medievale?

Allex Trușcă: Astea sunt bune? E jumătatea de colecție de la București, restul le am la Craiova.

 


Florin Ciprian Ursulescu: superbe! Care e cea mai valoroasă?

Allex Trușcă: de fapt, astea sunt replici ale unor arme medievale, din păcate. Cea mai scumpă a fost cât un weekend la mare pentru două persoane și nu e în poza asta. :D Dar ce mă încântă pe mine cel mai mult, e faptul că le-am luat din locurile pe care le-am vizitat, în special în afara țării, iar astfel valoarea lor sentimentală e mult mai mare.


Florin Ciprian Ursulescu: Ce castel din țară te provoacă să creezi o poveste?

Allex Trușcă: Îmi place mult Castelul Huniazilor și Castelul Bethlen din Sânmiclăuș, dar preferatele mele sunt cetățile medievale Sighișoara și Alba Carolina. Am fost câțiva ani la rând la festivalul medieval de la Sighișoara, mi-a rămas în minte imaginea unui cuplu în haine medievale, el cu o sabie prinsă pe spate, ea într-o rochie superbă, cu părul despletit, pe una dintre ulițe. Apoi, i-am întâlnit la o cafenea. Asta e, când domnița vrea un cappuccino, faci o pauză de la război și te conformezi, nu?


Florin Ciprian Ursulescu: În castelul Bran, ai fost?

Allex Trușcă: La Bran am fost în urmă cu vreo 7-8 ani, și oarecum am fost dezamăgit. Camerele erau cam goale, în rafturile bibliotecilor erau culegeri de matematică și cărți de prin anii 50-60, iar aproape de intrare erau comercianți care vindeau Spidermani, păpuși si tot felul de chinezării.


Florin Ciprian Ursulescu: Ce personaj din istoria țării noastre ți se pare cel mai interesant?

AllexTrușcă: Eh, aici e greu. Sincer, nu am studiat prea mult personalitățile noastre istorice, eu sunt genul de om care se interesează întotdeauna din mai multe surse și din păcate, timpul nu-mi prea permite. Sunt convins că ar putea ieși din istoria noastră, mai ales de prin perioada fanariotă, ceva gen Regii Blestemați a lui Maurice Druon. Promit că mă voi revanșa. Să-ți dau un răspuns la întrebare, aș zice Cătălina Vasile Toderoiu (cunoscută ca Ecaterina Teodoroiu). Citesc mult despre războaie, mărturiile supraviețuitorilor, oameni de care lumea nu știe nimic, iar asta mă face să nu prea fiu fascinat de personalitățile pe care le pomenește istoria. Uite, acum lucrez la o povestire legată de al doilea război mondial și citesc despre „Escadrila Albă” condusă de prințesa Maria Cantacuzino. Până acum jumătate de oră habar n-aveam de așa ceva.


Florin Ciprian Ursulescu: Crezi ca te-ai născut în epoca potrivită?

AllexTrușcă: Fiecare epocă are avantajele și dezavantajele ei, aș zice mai degrabă că nu m-am născut în locul potrivit.

Florin Ciprian Ursulescu: care ar fi fost locul potrivit?

Allex Trușcă: păi la alegere dintre o insulă grecească, un orășel de pe Costa Brava, unul din Olanda la egală distanță de Amsterdam și granița cu Germania, poate și Utrecht, mai sunt vreo două trei locuri. N-am pretenții mari, nu?


Florin Ciprian Ursulescu: Cât timp ai lucrat la ultimul roman și cât de important e sa te documentezi?

Allex Trușcă: „Cealaltă regină” a suferit vreo 4 rescrieri, „Nebunul alb” vreo 3, așa că îți dai seama că se adună ceva timp. Evident că documentarea e foarte importantă, cu cât e mai precisă și introduci mai multe elemente documentate, cu atât proza e mai credibilă. Uite, ca exemplu, la ultimul curs de scriere creativă la care am participat, am avut ca temă să scriem o povestire din perspectiva unui personaj negativ. Povestirea mea se numește „Diamante pentru Kimberly” , iar personajul principal este un bărbat care omoară dame de companie pentru a le transforma cenușa în diamante. Am citit zeci de articole despre cum se transformă cenușa umană în diamante, despre costurile cremării, despre criteriile după care se calculează prețul diamantelor, despre formă și tipuri de tăieturi, etc. Din zeci de articole, a ieșit o povestire de 4 pagini.


Florin Ciprian Ursulescu: Care e publicul tau țintă?

Allex Trușcă: Inițial am crezut că sunt cititorii de fantasy, dar mi-am dat seama că, scriind medieval/heroic fantasy, publicul țintă e mult mai mic și mult mai pretențios. Ca o curiozitate, pe vremurile când înțelegeam cât de cât algoritmii facebook, observam că 90% din persoanele care arătau interes erau doamnele și domnișoarele între 18-40 de ani. Acum nu mai înțeleg nimic. Și ăsta e motivul pentru care experimentez și alte genuri, pentru a lărgi publicul țintă. Și poate, descopăr că-mi place altceva (au fost persoane pertinente care mi-au spus că scriu mai bine proză realistă decât fantasy).


Raluca Frincu: Ai emotii cand cineva pe care il respecti foarte mult iti citeste una dintre lucrari?

AllexTrușcă: Am emoții când oricine citește ceva scris de mine și-mi spune asta dinainte. :D Mă interesează în general părerea cititorilor, fie ea pozitivă, fie constructivă. Evident, nu trebuie să uit că fiecare percepe lucrurile în felul său. Dan Brown spunea că un autor nu scrie un roman, ci un milion de romane (bănuiesc că atâtea vinde el, dar se înțelege ideea :D )


Raluca Frincu: Serialul preferat ?

Allex Trușcă: În urmă cu ceva ani aș fi zis Game of Thrones, dar acum nu știu. Am multe seriale care mi-au plăcut: Years & Years, Borgia, Rome, Reign, Vikings, Black Sails (ăsta e cu pirații din cartea „Comoara din Insulă”, cu acțiunea prin Caraibe, în caz că ți-e dor de mare), You, DARK, 3%, Colony, The 100, Casa del Papel, Peaky Blinders, astea sunt o parte din cele vizionate în ultimii ani și mi-au plăcut... Hm, și eu care mă plâng că n-am timp de nimic...


Florin Ciprian Ursulescu: Viața e o tabla de șah în care cei doi adversari sunt binele și răul ?

Allex Trușcă: Dă-mi voie, te rog, să-ți răspund cu un citat din „Nebunul Alb”:

„— Imaginează-ți că fiecare pion este una dintre dorințele pe care tinerii de vârsta ta le au. Imaginează-ți Caii ca fiind cei care țin la tine - cei care îți dau imbolduri sau ți se pun de-a curmezișul. Imaginează-ți că Nebunii sunt dorințele tale cele mai ascunse pe care le ții doar pentru tine… Turnurile ca fiind o casă cu pat cald și pâine coaptă în vatră. Mă urmărești, da? Imaginează-ți Regina ca pe o femeie care te așteaptă în prag, cea care poate să îți dea aripi să lupți mai departe sau să te doboare cu o singură privire. Sau să te înjunghie atunci când se simte trădată. Și să știi de la mine, că femeile nu o fac intenționat, să nu uiți asta!
[...]
— Iar tu, prietene, imaginează-ți că ești Regele. Tu ești cel care comandă. Tu ești Stăpânul absolut. Ești singurul care știe jocul pieselor, cel care face mutările. Decizi când și ce joci, când și ce să sacrifici. Poți avea totul sau pierde asemenea. Poți fi dintre aceia care trăiesc gândindu-se la consecințele alegerilor, sau poți muta orbește, lăsându-te prins în vâltoarea emoțiilor umane. Ține minte că în ambele cazuri poți să câștigi sau să pierzi. E foarte important asta. Ai înțeles, da? ”


Luciana Nazarov : Ati abordat doar genul SF in scrierile de pana acum ? Ce va deosebeste de ceilalti autori romani lansati ?

Allex Trușcă: Cele două romane lansate nu sunt SF, ci fantasy medieval, aș putea spune. Dar curând voi avea disponibilă o colecție de 7 povestiri fantastice & horror inspirate din folclor și legende rurale din zona Olteniei. Lucrez și la două romane, unul dintre ele fiind un historical fiction, cu acțiunea pe timpul Inchiziției Spaniole. Ce mă deosebește, n-am idee, asta e la latitudinea cititorilor. Dar, în povestirile mele, abordez și alte genuri. Aici, dacă aveți timp și disponibilitate, vă las link-ul câtorva povestiri pe care le puteți citi online:


https://allextrusca.ro/eu-cel-din-oglinda-povestire.../
http://egophobia.ro/?p=12255
https://liternautica.com/ziua-mortilor/
https://www.revistadepovestiri.ro/amintiri/
https://www.revistadepovestiri.ro/sfaturile-domnisoarei.../
https://www.revistadepovestiri.ro/n-a-fost-dumnezeu/


Florin Ciprian Ursulescu: Ce te-a inspirat când ai scris cele două romane?

Allex Trușcă: Prima variantă a romanului „Nebunul Alb” a fost scrisă într-un moment când a trebuit să iau decizii dificile pe toate planurile. Singura soluție era să merg înainte, și la fel este obligat și Erin, personajul principal. Orice alegere este dificilă și suntem convinși că este cea bună la momentul respectiv. Dacă avem sau nu dreptate, doar timpul validează sau nu. Aș spune că, dacă dai la o parte lumea fantasy și luptele care se desfășoară acolo, ai putea găsi niște lecții de dezvoltare personală. În „Cealaltă Regină”, sunt și acolo ceva lecții ascunse, dar și mai multă acțiune. Găsești acolo o reinterpretare a mitului creației, mitul lui Lilith, cei care au citit Biblia vor mai recunoaște simboluri.


Florin Ciprian Ursulescu: Să presupunem că după ce am citit unul din romanele tale îți fac o recenzie negativă. Care e reacția ta?

AllexTrușcă: Hai s-o spunem așa: eu mă duc într-un restaurant, comand o friptură și după ce o mănânc, spun că nu-mi place. Dacă vine la mine bucătarul și-mi spune că n-am mestecat-o corect, sau că nu trebuia servită cu bere nefiltrată, ci cu vin de Rioja, îmi schimb părerea? Categoric nu. Recenziile pozitive mă bucură, îmi gâdilă orgoliul, mai ales dacă sunt făcute de persoane care citesc mult. Există recenzii constructive, care adesea sunt văzute de unii autori ca negative. Eu consider că din astea sunt cel mai mult de învățat. Sau, dacă sfaturile nu sunt chiar pertinente, cel puțin ajută să vezi că în anumite puncte ar putea fi o problemă. La recenziile 100% negative, problema poate fi la cititor sau la autor, nu poți face nimic. Poate fi chestie de gusturi, de așteptări, de stil, poate că ar trebui să scrii altceva, sau deloc, dacă vin doar din astea. Personal, eu îi mulțumesc omului că a citit cartea, sau măcar dau un like să știe că am luat la cunoștință și sper să mai încerce și altceva. La părerile răutăcioase (să știi că sunt păreri ale unor persoane care n-au citit cartea, dar știu din start că e proastă din varii motive), nu comentez nimic, prefer să-mi petrec timpul într-un mod util. PS: da, știu că vorbesc mult, sper că ai reușit să înțelegi. Pe scurt, pot să accept că unui om nu-i place „capodopera” mea sau a oricărui alt scriitor.


Florin Ciprian Ursulescu: Am cautat sa cumpăr cărțile tale, însă nu mai sunt in stoc... Unde le putem găsi?

Allex Trușcă: știam că sunt pe Libris, librarie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro. O să vorbesc cu editura, rezolvăm noi cumva. :D Până atunci, sunt pe site-ul editurii: http://pavcon.ro/advanced_search_result.php...


Raluca Butnariu: Servus Alex! Ce calități morale ți se par indispensabile la un personaj masculin puternic? Dar la unul feminin viclean? Te îmbrățișez și îți doresc succes și inspirație cât cuprinde în următoarele tale cărți!

AllexTrușcă: Nu mi-e clar dacă vorbești de protagonist sau de antagonist (așa sunt eu, câteodată gândesc prea mult - defect profesional), deci o să vorbesc un pic la general. Cred că determinarea, ambiția de a-ți urma scopul, indiferent de obstacole e indispensabilă. Protagonistului i-aș adăuga și ceva empatie, și o mică doză de curaj, nu prea mult, nu-mi plac personajele perfecte. Dar sigur i-aș adăuga și ceva inteligență și cultură, indiferent dacă e vreun cavaler al dreptății sau un psihopat. Poate și principiile morale, deși îmi place să mă joc cu ele, uneori, ca să evoluezi trebuie să-ți mai încalci limite. Pentru un personaj feminin viclean.... well, păi aici nu-mi dau seama nici în realitate. Nu cred că e vreun bărbat care să fie imun persuasiunii unei femei (am zis-o frumos), ăia care mă contrazic ori nu s-au prins, ori nu vor să recunoască.😈 Totuși m-aș risca și aș zice inteligența în primul rând, apoi trucurile clasice de seducție. Noi, bărbații știm de ele, dar tot picăm ca muștele. :D Am spus deja că nu-mi plac personajele perfecte, da?


Florin Ciprian Ursulescu: Ce alte pasiuni mai ai? Am inteles că te pricepi la gătit?

Allex Trușcă: îmi place să mă plimb, să vizitez castele medievale, catedrale, muzee. Îmi plac filmele și serialele, îmi place să citesc, să colecționez monede comemorative, magneți de frigider. Cu gătitul, de voie, de nevoie, a trebui să învăț. Am stat cinci ani într-un cămin studențesc și în fiecare sâmbătă făceam ciorbă de pasăre. Colegii îmi spuneau că voi ajunge iradiat ca cei din Cernobâl, dar uite c-am supraviețuit...


Florin Ciprian Ursulescu: Cât de importantă e Biblia pentru literatură?

Allex Trușcă: nu știu la alții, dar pot să spun că pe mine m-au inspirat destul primele 3 cărți din Vechiul Testament și Apocalipsa.


Florin Ciprian Ursulescu: Poți să ne spui ce este și cum a apărut "Lorelai"?

Allex Trușcă: Lorelai a apărut dintr-o promisiune. Eram la Gaudeamus în 2016 sau 2017 și m-am întâlnit cu Cătălina Coman, posesoarea blogului Porția de Citit. Cătălina era cu fetița, Amira, care m-a întrebat dacă nu scriu și cărți pentru copii. Mi-am amintit că începusem demult o poveste, dar nu o terminasem, așa că am reluat-o. Am apelat la o pictoriță din Craiova (Anca Deca, am vreo patru tablouri ale ei pe pereți) și i-am propus să mă ajute cu câteva ilustrații. Așa s-a născut povestea prieteniei dintre varza Lorelai și cioara Merlucia care o ajută în căutarea unui miracol. Imaginează-ți ce bucuroasă a fost Amira când și-a văzut numele la dedicații. Uite, aici este recenzia ei: https://portiadecitit.ro/lorelai-alex-trusca/


Florin Ciprian Ursulescu: Crezi că un pact cu diavolul îți rezolvă problemele sau te ajută să le accepți?

Allex Trușcă: Eu sunt genul de om care încearcă să reușească pe forțele proprii, sunt convins că deși sunt oameni care îmi vor binele, eu știu cel mai bine ce-mi trebuie. Aș zice că pactul ăla nu ajută, dar cine știe, poate și el și-a schimbat tactica, vine cu alte metode și nu ne dăm seama...


Mulțumesc foarte mult, Allex pentru timpul pe care l-ai petrecut cu noi și pentru că ne-ai oferit posibilitatea de a cunoaște un om ca tine. Meriți ca lumea să te cunoască și să te aprecieze la adevărata ta valoare, iar cărțile tale să fie citite și cunoscute.


Sursa Foto:

1. Literatura pe tocuri

  https://literaturapetocuri.ro/cealalta-regina-allex-trusca-editura-pavcon-recenzie.html

2.Facebook

https://www.facebook.com/AllexTrusca/

3. Goodreads

https://www.goodreads.com/book/show/45152184-nebunul-alb


Comentarii

  1. Frumos! Mentionati, totusi si sursele foto! Poza cu pisica este de pe Literatura pe tocuri.

    RăspundețiȘtergere
  2. Casa mea a fost plină de nesfârșite probleme și mizerie care au dus la divorțul pe care nu mi l-am dorit niciodată cu soțul meu. Totul s-a prăbușit și ne-am dus pe drumuri separate. Am încercat să merg mai departe, dar mi-a fost atât de greu pentru că încă îmi iubeam soțul și fiica mea a plâns mereu dorindu-și tatăl înapoi. Nu am avut de ales decât să caut ajutor, ceea ce m-a determinat să îl contactez pe DR DAWN după ce am văzut atât de multe remarci bune despre munca lui. M-a asigurat că mă împac pe mine și pe soțul meu cu vraja lui de reconciliere pe care a făcut-o. Sunt bucuros să vă spun tuturor că am obținut rezultatul dorit după 2 zile și dragostea și fericirea au fost restabilite și ne-am revenit împreună și cred că va fi pentru totdeauna pentru noi și toate mulțumim lui DR DAWN pentru că a făcut atât de mult pentru a-mi salva familia. . Nu este niciodată prea ocupat să ajute pe cineva. Așa că contactează-l acum dacă și tu ai nevoie de ajutor. e-mail-i acum prin: ( dawnacuna314@gmail.com ) Whatsapp: +3550685677099 / +2349046229159 Acest comentariu de apreciere vine de la Julia Lorenzo.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Monica Ramirez, o scriitoare uimitoare de spionaj și thriller!

Monica Ramirez este una din cele mai apreciate scriitoare de literatură de spionaj și thriller din țară. Fără ezitare, Monica și-a arătat disponibilitatea de a accepta un dialog deschis cu noi și a răspuns întrebărilor indiferent de natura lor. Monica Ramirez (n. 6 iulie 1970) a locuit în SUA, unde a publicat nouă romane. Bucureşteancă, absolventă a Belford University din California, cu o diplomă de Creative Writing, membră a EWA – Espionage Writers of America, și a Romanian Crime Writers Club, a debutat în România cu Asasin La Feminin, primul volum tradus în limba română din seria de spionaj/romance Alina Marinescu, apărut la editura Blue Ink Waters Press din America în ordinea care urmează: The Unwilling Assassin, Whispered Identities, Balance of Power, Beyond Smoke and Shadows, Abyss, Requiem for an Assasin. Editura Boson Books i-a publicat cele două romane istorice de dragoste, Intimate Strangers Affair și Kit Black, precum și thriller-ul Blackout. Au mai apărut în Rom

"Poveste dintr-o sticlă de parfum" de Adrian Petru Stepan

Editura Lebăda Neagră Pagini: 189 Aș putea număra pe degetele de la o mână cărțile care mi-au înmuiat sufletul atât de tare, încât să-mi umezească ochii, iar romanul al lui Adrian este unul dintre ele. Deși este unul de o dimensiune redusă, exact cât o esență de parfum de calitate ce îți face sufletul sa vibreze, romanul a adus o nouă premieră în viața mea din ultimii zece ani. A reușit să mă facă să recitesc întrega poveste la un interval scurt de timp. Firescul se desprinde din stilul acestui autor, iar cuvintele sunt atât de armonioase și frumos îmbinate, că îi dau un farmec aparte, nespus de liniștitor pentru suflet.  Un balsam frumos din tinerețea fiecăruia dintre noi sau un îndemn la aprofundarea unei realități de a cărei valoare nu ești conștient, în general, decât doar după mult timp. "Poveste dintr-o sticlă de parfum" aduce cu sine nostalgia unei tinereți pierdute, o poveste magică de iubire, așa cum este prima iubire din viața unui om, petrecută într-o atmosferă dom

"Vodcă roșie - O dușcă de necurat" de Bogdan Piticariu

  Editura Lebăda Neagră Pagini: 124 Șase povești horror, insolite și frumos concepute, plasate undeva în era comunistă menite nu neapărat să te sperie în așa măsură încât să nu dormi noaptea, ci mai degrabă să îți stârnească zâmbet, m-au fermecat și m-au făcut să citesc cu poftă fiecare narațiune în parte într-un timp foarte scurt. Fiecare poveste luată în parte e o experiență unică ce se inspiră din legende urbane-rurale care au circulat în epoca nu demult apusă a comunismului, în care sărăcia și opreliștile de tot felul, au dus la alternative mai mult sau mai puțin potrivite cu sănătatea mentală și fizică a oamenilor. Vodca roșie este un  substituent pentru băutura dispărută din magazine cu care minerii au inlocuit-o cu un solvent industrial de abataj cu efecte devastatoare. Păluga, o ființă supranaturală își face apariția în comunitate, iar moartea își râde de oameni. Într-o altă poveste, lipsa alimentelor de la un aprozar îl face pe responsabilul de magazin să improvizeze, iar moar