Interviu cu Ștefan Ciocioi‼️

Ștefan a susținut un interviu în cadrul grupului "Cartea - portal pentru suflet" și ne-a dezvăluit multă inteligență, un caracter deosebit de frumos și cu foarte mult bun simț. Va invit să citiți toată discuția noastră.

 Ștefan Ciocioi este un scriitor de urmărit și mai ales de citit!🙂

Ștefan a absolvit Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București în anul 2019. Lucrează în IT și construiește zi de zi spre visul său cel mai mare, să-și elibereze imaginația către mediul virtual.

Debutează în anul 2017 cu primul volum al seriei Cele Douăsprezece Încuietori, Încleștarea Epocilor, un fantasy medieval amplu, întins pe generații. Al doilea volum, Rezistența, apare în anul 2020 și expandează universul cărții, Planaria, pentru a oferi o fundație poveștilor viitoare.

Scopul lui Ștefan Ciocioi este ca toate poveștile sale să existe în același univers, construind o istorie vastă a unei lumi care începe să se extindă și în imaginația cititorilor săi. Astfel, în prezent lucrează la Regele Ciorilor, al treilea volum din seria Cele Douăsprezece Încuietori, și la Legiunea de Abur, o aventură steampunk din perioada Planariei industriale. ( Sursa: Editura Up)

Florin Ciprian Ursulescu: Bună seara, Stefan! Mă bucur că ai acceptat invitația mea și sper sa ne cunoaștem...

Ștefan Ciocioi: Buna seara! Multumesc pentru invitatie! Sunt deschis sa raspund la orice, asa ca de-abia astept sa vad ce intrebari apar.

Florin Ciprian Ursulescu: Ce te-a determinat să începi să scrii?

Ștefan Ciocioi: Mi-am pus si eu aceasta intrebare adesea. Sunt 2 raspunsuri pe care le-as putea da.

In raspunsul oficial, am sustinut ca eram nemultumit de ceea ce citeam si simteam ca singurele povesti care ar fi decurs asa cum mi-as fi dorit eu ar fi fost acelea pe care mi le-as fi scris singur.

Neoficial, atunci cand am inceput, eram un copil mai retras, cu destul de putini prieteni. Astfel, ceea ce nu puteam exprima in viata de zi cu zi (toate gandurile si emotiile mele), am reusit sa exprim prin scris.

Florin Ciprian Ursulescu: Îți amintești prima ta poveste scrisă? Despre ce era vorba și cu ce ocazie ai scris-o?

Ștefan Ciocioi: Da, desigur. Este vorba despre o poveste scurta, publicata intr-un numar al revistei scolii, undeva in ciclul gimnazial.  M-am ferit dintotdeauna sa folosesc repere din realitate, astfel ca actiunea avea loc intr-o padure fara nume, concentrata in jurul unui tanar pornit in cautarea leacului pentru o boala ce afectase satul din care provenea.

Florin Ciprian Ursulescu: Vorbește-ne puțin despre tine... Cum te caracterizezi, cum crezi că te văd prietenii, ce speri de la viitorul tău?

Ștefan Ciocioi: De autocaracterizare, pot spune ca de cate ori as vedea aceasta intrebare, probabil as da un alt raspuns. Sper, insa, ca toti prietenii mei ma considera o persoana pe care pot conta in orice moment si care este alaturi de ei ori de cate ori au nevoie, fiindca si eu mi-am ales prietenii astfel incat sa existe aceasta legatura reciproca.  Ce sper de la viitorul meu? Sper sa reusesc sa impartasesc cu cat mai multi oameni aceasta lume din capul meu si, treptat, sa ajung intr-un punct in care sa depasesc putin bariera cartilor. Ideal ar fi sa pot sa combin aceasta "latura artistica" cu drumul tehnic pe care l-am ales in viata si sa reusesc sa-mi vad povestile transpuse vizual, indiferent de mijloace.

Ana Sylvi Basica: Care este autorul tau preferat de epic fantasy?

Ștefan Ciocioi: Robert Jordan... Prin intermediul caruia l-am descoperit pe Brandon Sanderson. Deci, oricare dintre ei.   Insa, tin sa-l mentionez si pe Stephen King, fiindca oricat de multe carti horror ar scrie, tot la The Dark Tower ma intorc de fiecare data.

Luiza-Mihaela Durlea: Bună seara,Ștefan! Care este cartea ta preferată și de ce?

Ștefan Ciocioi: Buna seara! Nu m-am gandit niciodata serios la asta, dar daca ar fi sa aleg practic, este o singura carte pe care am citit-o de mai mult de o singura data in viata, iar aceea este The Gunslinger, de Stephen King.

Florin Ciprian Ursulescu: Vorbește-ne puțin despre cărțile tale...

Ștefan Ciocioi: Cartile mele... Hm... In cartile mele, am incercat mereu sa ma concentrez pe personaje care se afla intr-o pozitie de unde ar fi realistic sa porneasca o schimbare.  De asemenea, protagonistii cartilor mele initial nu-si doresc sa se implice, dar circumstantele ii imping sa ia parte la actiunea cartii.  Cat despre carti in sine, Cele Douasprezece Incuietori este o serie epic fantasy, in care am pornit de la a dezbate posibilitatea instaurarii unei utopii intr-o societate medievala si care sunt drumurile de a ajunge pana acolo.  Romanul la care lucrez acum este de genul steampunk, iar aici am ales sa dezbat conflictul interior dintre a-ti urma destinul sau a face propriile alegeri in viata.   Indiferent de teme, am cautat si voi cauta ca toate cartile mele sa existe in acelasi univers, construind practic o istorie care se propaga prin timp pentru a crea un context pentru fiecare dintre povestile mele. 

Luiza-Mihaela Durlea: Ce personaj/persoană te-a marcat,te-a făcut să schimbi ceva la tine sau să îți dorești mai mult?

Ștefan Ciocioi: Poate suna cliseic, dar persoana care m-a marcat este tatal meu. Ce-i drept, e cadru militar si a fost mereu mai "infipt", ca sa spun asa, dar mereu mi-am dorit sa am acea siguranta in decizii pe care o are el, pe care poate oricand sa le argumenteze si sa te faca sa intelegi cum a ajuns la acele concluzii.

Luiza-Mihaela Durlea: Nu cred că ai nevoie de părerea mea,dar și eu aș fi ales la fel,însă nu am fost prea norocoasă (nu știu dacă ăsta este cuvântul potrivit). Îmi pare bine să te cunosc și îți mulțumesc pentru răspunsuri. Mult succes în continuare și felicitări pentru ceea ce faci!

Ștefan Ciocioi: Multumesc frumos!

Florin Ciprian Ursulescu: Ne povestești o întâmplare amuzantă din copilăria ta? 🙂

Ștefan Ciocioi: Desi nu e neaparat din copilarie, este o intamplare de la petrecerea de majorat a unui prieten care a avut nefericita inspiratie de o organiza acasa. Nu mai tin minte exact cum s-a intamplat (din motive evidente), dar undeva spre dimineata, unul dintre prietenii nostri a reusit sa apese suficient de tare pe o chiuveta incat sa o scoata din perete.   Cateva ore mai tarziu, trei ametiti (la propriu si la figurat) umblau prin magazine de materiale de constructii pentru a gasi o chiuveta de dimensiuni potrivite sa o monteze pana cand ajungeau parintii prietenului nostru acasa.  Ideea e ca n-am ajuns la timp si chiar daca am fi ajuns, chiuveta nu se potrivea, dar norocul nostru a fost ca parintii lui au fost intelegatori si n-a trebuit decat sa facem curat si sa inlocuim acea chiuveta.

Bogdana Gageanu: Cum se împacă informatica cu cititul?

Ștefan Ciocioi: Asa cum se impaca alaturi de orice altceva, presupun. Sunt de parere ca cititul ajuta o persoana sa-si largeasca orizonturile indiferent de drumul ales in viata, fiind mai mult un moment de intimitate cu / descoperire de sine decat ceva ce afecteaza exteriorul.  In cazul scrisului, punctul de legatura se poate gasi in imaginatie. Atunci cand apare o problema, teoria poate duce doar pana la un anumit punct, de unde omul trebuie sa mearga singur mai departe, sa experimenteze, sa gandeasca alternative, "outside the box", cum s-ar spune.   Cat despre mine, n-as putea niciodata sa ma prezint ca autor cu o facultate tehnica sau ca inginer ce scrie beletristica. Ambele laturi sunt parte din mine (pe langa altele pe care le am) si toate aceste inclinatii construiesc un om, cred eu, complet, caruia nu ar trebui sa ii fie teama sa ascunda cine este.

Florin Ciprian Ursulescu: Care sunt lecturile tale preferate?

Ștefan Ciocioi: O perioada lunga de timp am citit numai fantasy. Daca ar fi sa numesc favoriti: fara doar si poate, toata seria The Wheel of Time de Robert Jordan & Brandon Sanderson, toata seria The Dark Tower a lui Stephen King si, de cativa ani incoace, orice carte din seria Witcher de Andrzej Sapkowski.  Treptat, am inceput sa explorez si alte genuri, iar momentan as putea recomanda orice scris de Haruki Murakami, sau macar "In cautarea oii fantastice".

Florin Ciprian Ursulescu:  Care e romanul copilăriei tale și ce roman din literatura universală l-ai recitit și iti este cel mai drag?

Ștefan Ciocioi: Eu m-am nimerit sa fiu copil exact in perioada in care inca se publicau volume de Harry Potter si pana la varsta in care am invatat sa citesc, mama era alaturi de mine aproape seara de seara ducand acea poveste mai departe. Marele punct de atractie a fost chiar acesta, ca personajele cresteau, practic, o data cu mine si puteam sa rezonez mult mai bine cu experientele lor.   În ceea ce privește literatura universala, o influenta foarte mare in viata mea de scriitor a fost si va ramane Jules Verne, care este considerat deschizator de drumuri pentru multe dintre cartile fantastice ale prezentului (totodata si un prevazator extraordinar). "Douazeci de mii de leghe sub mari" este o carte care nu-mi va lipsi niciodata din biblioteca.

Florin Ciprian Ursulescu: Dacă în viitor un roman al tău va fi ecranizat, ce coloană sonoră ai alege?

Ștefan Ciocioi: Depinde foarte mult de roman si foarte mult de gen. Daca ar fi sa ma raportez la cele doua volume publicate si la cartea la care lucrez acum, fara indoiala ceva orchestral, fiindca este acelasi gen de muzica pe care il folosesc si eu ca sa intru in starea de creatie.

Florin Ciprian Ursulescu: Cum ți s-a schimbat viața de când ai devenit scriitor publicat?

Ștefan Ciocioi: Nu foarte mult. Ma bucur sa discut cu oameni care mi-au citit cartile si sa descopar ca au inteles ceea ce am gandit sau au descoperit alte lucruri pe care nu le luasem in considerare, pe baza experientelor lor.   In afara de asta, eu nu pot sa spun decat ca sunt fericit de fiecare cititor in parte si mai ales ca acestia nu considera ca si-ar fi pierdut timpul citind ceea ce am scris eu. Este un moment de vulnerabilitate cand realizez ca oameni pe care nu-i cunosc arunca o privire in gandurile si sentimentele mele, dar asta ma determina sa fiu mai multumit de mine insumi si sa ma apreciez si eu asa cum ma apreciaza ceilalti.   Si multumesc foarte mult pentru asta.

Florin Ciprian Ursulescu: Obișnuiești să citești scriitori români contemporani? Cine e preferatul tău?

Ștefan Ciocioi: Nu obisnuiesc si nu pot spune ca am un preferat. Momentan sunt in razboi galactic cu Oana Arion pentru cel mai tare roman fantasy de la Editura UP, ca dupa sa vedem care dintre noi intra la faza pe tara. Glumesc! (Nu trage, Oana 🙏 ) Dar, din ce-am citit pana acum, as putea sa ii mentionez pe Oana si pe Liviu Surugiu. Cred ca am invatat cate ceva din scrierile fiecaruia dintre ei, indiferent daca am rezonat sau nu cu subiectul.

Florin Ciprian Ursulescu: Vrei sa te axezi doar pe genul fantasy?

Ștefan Ciocioi: Nu. Caut sa abordez tot ce inseamna fictiune, iar asta imi permite si formatul pe care l-am gandit, crearea de povesti din diferite perioade istorice ale lumii pe care incerc sa o construiesc. Deci, in viitor vor veni si povesti fantasy, si steampunk, si cyberpunk si pur SF. Depinde care dintre ele cauta sa iasa mai repede la suprafata.  Desi poate suna complicat, dupa cum am spus, as vrea sa ofer cititorului satisfactia sa descopere acele trimiteri catre carti pe care le-a citit in trecut si, de ce nu, catre evenimente ce vor fi explorate in viitor.

Florin Ciprian Ursulescu: Cât timp ai lucrat la ultimul roman și cât de important e sa te documentezi?

Ștefan Ciocioi: Pentru prima parte a acestei intrebari chiar nu exista un raspuns. Eu lucrez concomitent la toate povestile mele, ideile vin in rafale si tot timpul schimb cate ceva, fie doar in minte, fie pe hartie (electronica). Aceasta idee de a scrie un steampunk o port cu mine de cand am citit Jules Verne in copilarie, ulterior devenind si o provocare, fiind un subgen obscur, mult mai nou decat multe altele, dar care nu are trasaturi definitorii clare si ofera o mare libertate de abordare (de care vreau sa profit din plin). Concret, prima linie scrisa a fost in 2017, dar nu m-as raporta la acea data ca s-o marchez ca fiind inceputul.  Legat de a doua parte a intrebarii, aici se poate naste o discutie care ar putea sa se intinda pe mai multe zile. Ca sa nu ajungem acolo, voi merge tot pe romanul la care lucrez in prezent.  Vorbind strict de steampunk, se spune ca audienta poate accepta orice idee, orice inventie, orice creatie din interiorul cartii fara nicio explicatie doar o singura data. Iar acea data reprezinta punctul de cotitura intre realitate si fictiune. Raportat la lumea reala, se poate spune ca acea inventie este cea care a oprit omenirea sa treaca de la motoare cu aburi la cele cu combustie interna si sa avanseze tehnologic. Astfel, celelalte inventii ar trebui explicate cu lux de amanunte, tocmai pentru a oferi verosimilitate punctului de cotitura.   Ei bine, eu nu fac asta in mod voit. Datorita sau din cauza intregului pe care vreau sa il construiesc, mi s-a parut corect sa spun ca civilizatia din cartile mele nu a evoluat si nu va evolua la fel ca cea din realitate. Si deci, daca cititorii pot accepta o societate medievala ghidata de magie, vor accepta si evolutia acelei societati pe fondul istoric, fara a fi nevoie de impamantarea tehnologiei in concretul realitatii noastre.

Florin Ciprian Ursulescu: Ce te inspira cand scrii?

Ștefan Ciocioi: Practic orice. Poate fi o discutie cu un prieten, poate fi o stire, poate fi un eveniment din viata reala la care am asistat direct sau ca martor. Cat timp mintea este receptiva la ceea ce se intampla in jur, orice poate fi o sursa de inspiratie.

Florin Ciprian Ursulescu: Ai o carte pe care ai citit-o recent si te-a dezamagit?

Ștefan Ciocioi: Da si nu. Pentru a intelege mai bine atmosfera de steampunk, am citit recent cateva carti apartinand genului: seria Leviathan a lui Scott Westerfeld si The City of Towers de Keith Baker. Desi au fost lecturi placute, mi s-a parut ca niciuna dintre carti n-a surprins acel optimism specific si nici finalul nu a fost acel eveniment grandios la care s-a tot facut referire pe tot parcursul povestii.

Florin Ciprian Ursulescu: Ce crezi că ar trebui să conțină o carte bună?

Ștefan Ciocioi: Din punctul meu de vedere, cred ca personajele scrise bine pot eleva o poveste din mediocritate. Fiecare carte care exista poate fi redusa la cateva propozitii de baza care sa ii sumarizeze actiunea sau intriga, rapindu-i putin din mister. Dar, atata timp cat exista personaje cu care pot rezona si care sunt ceva mai mult decat simple tipologii umane, voi fi atras in continuare de lectura.

Florin Ciprian Ursulescu: Ce emoții te-au marcat și ce consideri că a lipsit atunci când ai scris cărțile publicate?

Ștefan Ciocioi: Daca inspiratia nu este neaparat o problema, in schimb, motivatia este. Si, cel mai mult si cel mai bine scriu atunci cand am o stare de spirit scazuta, deoarece activitatea are un efect terapeutic asupra mea. Insa, chiar si starea de spirit potrivita nu poate ascunde tot timpul un anume neajuns: lipsa de experienta de viata. Aceasta ar putea sa-i scoata pe anumiti cititori din imersiune, fie ca este vorba de pesimism exagerat sau optimism nejustificat.   Pe langa acest lucru, fiind scris pe o perioada mai lunga de timp, in primul volum inca se pot observa pe alocuri discrepante in discursul narativ, din cauza schimbarii modului de adresare si in viata de zi cu zi.

Florin Ciprian Ursulescu: Sa presupunem că după ce am citit unul din romanele tale îți fac o recenzie negativă. Care e reacția ta?

Ștefan Ciocioi: Cel mai mare critic al meu oricum sunt eu insumi si mereu am tendinta sa schimb ceea ce am scris sau sa o iau de la capat cu fragmente sau chiar capitole intregi. Volumul II al seriei mele fantasy a fost rescris in intregime ca sa curpinda o idee care mi-a venit dupa ce l-am terminat (si se pare ca a fost alegerea corecta).  Astfel, orice ar zice o recenzie negativa, sigur contine elemente pe care mi le-am zis si eu mie insumi, deci nu pot decat sa iti dau dreptate si sa imi iau angajamentul sa progresez ca data viitoare sa iasa mai bine.

Florin Ciprian Ursulescu: Ce alte pasiuni ai?

Ștefan Ciocioi: Imi place sa lucrez la jocuri pe calculator. Bine, de fapt este unul singur si ar trebui sa reprezinte o alta aventura care exista in universul cartilor mele. Momentan este doar un proiect in care imi arunc timpul de cate ori am ocazia si sper ca in viitor sa reusesc sa il finalizez, ca pasul final al acestor doua drumuri pe care merg concomitent in viata.

Florin Ciprian Ursulescu: Ce carte ai recomanda unui potențial cititor?

Ștefan Ciocioi: Daca este vorba despre un potential cititor al meu, i-as recomanda sa inceapa cu Volumul I sau, daca nu este gata sa se investeasca intr-o serie nefinalizata, l-as ruga sa astepte sa termin cartea la care lucrez in prezent, fiindca planuiesc sa fie de sine statatoare.

Florin Ciprian Ursulescu: Stefan și dacă vorbim despre cineva care nu obișnuiește să citească? Cum i-ai stârni pasiunea pentru lectură?

Ștefan Ciocioi: Cred ca este ceva ce trebuie abordat gradual i-as recomanda o carte de la inceput. As cauta mai intai sa vad ce interese are acea persoana si as incepe cu una sau doua povesti scurte care abordeaza acel subiect (daca exista). In caz ca nu, una sau doua povesti scurte mai cunoscute. Si de acolo vedem mai departe.   Daca isi va dori sa continue, va urma o carte, dar poate una cu o lectura mai facila, fiindca nu vreau as pictez imaginea ca toate cartile sunt introspectii profunde in adancul sufletului. Poate un Jules Verne, ca tot l-am mentionat atat. In cele din urma, dupa cateva carti usor de parcurs, as merge si la acea carte care sa ii arate cate sentimente se pot regasi doar in cateva pagini. Si nu ma pot gandi la ceva mai bun decat Flori pentru Algernon.

Florin Ciprian Ursulescu: Cine este prima persoană care citește ce scrii?

Ștefan Ciocioi: Este unul dintre cei mai buni prieteni ai mei, o persoana care m-a sustinut inca de la inceput si pe care o omor de ani de zile cu orice tine de cartile mele. De cele mai multe ori, ma ajuta sa-mi fac curat in ganduri si sa vad ce idei ar trebui sa se opreasca in acea conversatie si care au potentialul sa mearga mai departe. Tot el citeste apoi rezultatele (fragmente / capitole) si isi ofera opinia sincera cu privire la orice, aspecte pozitive sau negative. De cate ori reusesc sa-l impresionez, simt ca pot merge mai departe.   Acum ca stau sa ma gandesc, pot spune ca este cel mai complet cititor al meu, fiindca citeste si povesti care nu vor vedea niciodata lumina zilelor. Sa fiu sincer, nu stiu cum m-as descurca fara el. Am mai incercat de-a lungul timpului sa pregatesc alte persoane sa imi suporte gandurile, dar este foarte greu sa mentin un interes continuu. Nu si in cazul lui, totusi.

Florin Ciprian Ursulescu: Cum ai ales editura la care ai publicat și cum te simți în cadrul acestei echipe?

Ștefan Ciocioi: Eu si cu Oana am luptat cot la cot in razboaie mai vechi, iar cand a venit vorba sa ia iar cu asalt piata de carte, m-a invocat din adancuri sa agit amenintator steagul cat da ea drumul la tunuri. Iar glumesc! De fapt, de data asta nu 😆. Poate suna cliseic, dar am cunoscut niste oameni minunati aici, corecti si cu bun simt, genul de autori cu care ai putea sta de vorba la nesfarsit si sa nu te plictisesti. 

Florin Ciprian Ursulescu: Cum a apărut dragostea pentru literatură?

Ștefan Ciocioi: Bunicii mei au la tara o biblioteca foarte veche cu multe carti care au deja peste 50 de ani. Si, foarte convenabil, exista o canapea fix langa. Astfel, de cate ori mergeam in vizita cand eram foarte mic, stateam acolo cu orele rasfoind carti in cautarea pozelor, pana cand am crescut suficient ca sa parcurg si cuvintele de pe langa.

Florin Ciprian Ursulescu: Care e decorul și starea ideală pentru a scrie?

Ștefan Ciocioi: Decorul ideal pot spune ca este biroul meu, de unde trebuie sa-mi aduc aminte la fiecare 2 ore sa ma ridic si sa ma plimb putin sa nu ajung sa am probleme cu spatele.   Iar, dupa cum am zis, starea ideala de a scrie nu coincide cu starea ideala in care as vrea eu sa ma aflu, acea stare de spirit scazuta. Insa, pot scrie indiferent de stare, doar ca procesul poate deveni mai mult cerebral si mai putin imaginativ. 

Florin Ciprian Ursulescu: Ai avut momente in care ai vrut să renunți la scris? Ce te-a motivat să mergi mai departe?

Ștefan Ciocioi: In mod ironic, am renuntat la scris in momentul in care ma simteam cel mai bine din punct de vedere emotional. Eu folosind aceasta activitate in scop terapeutic, a existat o perioada in viata mea cand n-am mai avut nevoie. Si, chiar daca aveam inspiratie, nu aveam motivatie. Nu-mi trebuia.  Am revenit atunci cand s-a ivit iar ocazia sa pot sa public, stiind ca aveam deja Volumul II terminat si erau cativa cititori care ma tot intrebau mereu cand o sa apara. Pentru ei, am vrut sa ma reintorc, iar toate mesajele primite de atunci m-au determinat sa continui.

Florin Ciprian Ursulescu: Fericirea îți stăvilește avântul? 🙂

Ștefan Ciocioi: Da. Fericit, nu am nevoie de un refugiu in care sa refulez atunci cand se umple rezervorul meu interior de sentimente neexprimate (fiindca e doar unul, fericirea, si traieste la suprafata).

Florin Ciprian Ursulescu: De ce "douaprezece încuietori"? Ce se ascunde în spatele lor? 🙂

Ștefan Ciocioi: Stiu ca raspunsul clasic aici e "citeste si vei afla", dar eu sunt genul de om care ar fi in stare acum sa povesteasca totul de la facerea lumii pana la apusurile existentei. Dar, contrar vointei mele, o sa incerc sa ma tin in frau si sa raman vag.  Cele douasprezece incuietori sunt o calatorie, o misiune la finalul careia se poate instaura o utopie. Nu pot spune ce se afla in spatele portii inchise cu aceste douasprezece incuietori, dar ce pot spune e ca orice ar fi acolo, reprezinta unul dintre fundamentele pe care mi-am construit eu universul pe care caut sa-l astern pe hartie.

Florin Ciprian Ursulescu: In viziunea ta, ce este cuvântul? Dar cartea?

Ștefan Ciocioi: Sper sa nu intru in nimic filosofic, dar pentru mine, cuvantul este doar atat, un cuvant. Orice cuvant. O insiruire de litere care pentru o anumita persoana care le citeste au un anume sens. Pentru multe tari cu alte limbi, cuvintele scrise de noi acum nu reprezinta nimic. Dar pentru noi, da. Sensul il dam noi. Si noi decidem daca aceste cuvinte ne afecteaza sau nu si, daca da, ce efect au asupra noastra.  Cat despre carte, era o glumita care circula pe internet ca o data ce ai citit dictionarul, fiecare carte este doar o rearanjare a acestuia. Si, tind sa fiu de acord. Si cartile, in sine, sunt niste obiecte care gazduiesc cuvinte. Tot noi le dam insemnatate. De-asta am si mentionat anterior ca cititul este un proces interior. Conteaza mai putin ce scrie si mai mult ce intelege cititorul din ceea ce scrie.

Florin Ciprian Ursulescu: Cum reacționezi când te enervează cineva în viața reală? 🤠

Ștefan Ciocioi: Pot spune ca foarte greu devin furios si niciodata nu ridic vocea. In schimb, devin sarcastic. Asta pare sa enerveze acea persoana mult mai mult de cat a putut ea sa ma enerveze pe mine. In acelasi timp, sarcasmul reuseste sa ma calmeze inapoi la starea initiala, desi sunt constient ca e doar ostilitate sub forma de umor.

Florin Ciprian Ursulescu: Ai un model in viața de scriitor?

Ștefan Ciocioi: Nu. Fiecare scriitor merge pe drumul lui si n-ar avea sens sa ma compar cu alti oameni care scriu alte lucruri pe baza altor ganduri receptionate altfel de cititori, chiar daca sunt aceiasi cititori.

Florin Ciprian Ursulescu: Când ar trebui sa ne așteptăm la apariția următorului roman?

Ștefan Ciocioi: Undeva la toamna, cel mai probabil. Daca ne ajuta si circumstantele, mi-as dori sa pot sa il prezint fata in fata cu cititorii.

Florin Ciprian Ursulescu: Cum consideri că trebuie făcută o promovare? Crezi că ești cunoscut cititorilor?

Ștefan Ciocioi: Nu consider ca am suficienta experienta ca sa pot raspunde la aceasta intrebare. Cred ca editura la care sunt face o treaba foarte buna, considerand perioada prin care trecem. Audienta se castiga, oricum, persoana cu persoana, deci este un proces continuu.

Florin Ciprian Ursulescu: Lucrezi la mai multe romane in paralel?

Ștefan Ciocioi: Da. Se mai rupe din monotonie.

Florin Ciprian Ursulescu: Ai prieteni in lumea scriitorilor? 🙂 Ne poți da nume...

Ștefan Ciocioi: In primul rand sunt colegii mei de la editura, iar in afara de ei, as putea sa il numesc pe Liviu Surugiu, care este mai mult o cunostinta de familie.

Florin Ciprian Ursulescu: Sunt foarte curios... Scrii pe laptop sau pe telefon? Mă gândesc că pe hârtie nu...

Ștefan Ciocioi: Pe laptop, la care am adaugat un monitor extra mai lat in dreapta. In felul acesta pot sa vad mai multe pagini in acelasi timp, eventual versiuni diferite ale acelorasi capitole si sa decid ce ramane si ce nu.

Florin Ciprian Ursulescu: Ce le transmiți cititorilor tai?

Ștefan Ciocioi: Dragi cititori, va multumesc din suflet pentru sustinere, deoarece fara voi n-as fi putut sa ma numesc scriitor niciodata. Va promit ca voi continua sa lucrez ca fiecare poveste sa fie mereu mai buna si mai buna, ca sa pot sa ma ridic mereu la asteptarile voastre.

Florin Ciprian Ursulescu: Stefan, eu îți mulțumesc pentru interviu și îți urez mult succes în tot ce ți-ai propus sa realizezi!

Ștefan Ciocioi: Si eu multumesc foarte mult pentru oportunitate si pentru urari. Cred ca s-a creat o comunitate foarte frumoasa aici si nu pot decat sa-mi doresc sa creasca mai departe

Vreau să vă spun că de foarte multe puține ori mă înșeală intuiția... Ștefan Ciocioi va fi un nume important in literatura contemporană, așa că vă rog să îi urmăriți aparițiile si să îi achiziționați cărțile. Las aici un link pentru interesați.