Treceți la conținutul principal

Omul șoaptă de Alex North




Pagini: 439

Editura Lebăda Neagră


Rar am întâlnit un roman care să mă rupă din cotidian atât de bine. Tatăl meu urma să fie operat și grijile mă măcinau cu fiecare clipă. Aveam nevoie de ceva care să mă rupă de realitate. Acest roman a picat exact când trebuia în mâinile mele și a reușit să îmi ofere evadarea de care aveam nevoie care să mă scoată din gândurile negre. Mi-a ținut atenția trează și am fost captivat de la primele pagini până la final. Îmi doream să nu se termine.

Acest roman este un thriller de excepție care ne prezintă într-un limbaj accesibil o potențială situație din viața de familie. Un scriitor de succes devenit văduv după moartea soției, rămâne cu singurul lor copil într-o situație extrem de dificilă căutând punți de comunicare cu el. Dificil, mai ales când cei doi sunt extrem de asemănători, iar mama este de neînlocuit. Pe fondul acestei drame îl cunoaștem pe comisarul Pete Willis, un polițist remarcabil care deși se confruntă zilnic cu demonul alcoolului care i-a distrus viața de familie, se implică cu tot sufletul într-un caz de dispariție a unui băiețel. Caz care seamănă extrem de mult cu cel la care lucrase in urma cu multi ani ce a dus la prinderea lui Frank Carter, omul șoaptă, criminalul unor băieți pe care îi răpise ademenindu-i prin vorbele șoptite, asemeni șarpelui edenic.

Misterul și suspansul domină acest roman. Uneori am avut impresia că autorul cochetează cu elemente de parapsihologie. Jake, fiul scriitorului Tom Kennedy vorbește cu o fetiță inexistentă și se joacă cu "băiatul din podea", care se dovedește a fi una din victimele lui Carter. Cadavrul băiatului nefiind descoperit timp de douăzeci de ani.

Nici acum nu sunt pe deplin convins că tânărul Jake nu avea capacități deosebite.

Autorul intră în mintea criminalului, despre care am bănuit că este un imitator, însă se descoperă altceva... Iar când am aflat cine e, m-am intristat... 

Multe sunt de spus despre această carte pe care o consider una dintre cele mai bune dintre cele citite în ultima perioadă. Iubirea este cea care domină umanitatea, iar lipsa ei naște monștri. Interesant cum fiecare acțiune a acestor criminali își găsește o justificare plauzibilă, însă bolnavă.

Situația se complică când familia scriitorului este in pericol, iar totul atinge un punct maxim de încordare. Am tremurat pentru micuțul răpit și am sperat într-un miracol. 

Am citit acest roman pe nerăsuflate... Familie, iubire, crimă, moarte, dezamăgire, speranță și...multe alte aspecte ale vieții sunt surprinse aici. 

Recomand cu tot sufletul acest roman și vă asigur că nici nu veți realiza când îl terminați. 

Mulțumesc editurii Lebăda Neagră pentru acest minunat timp petrecut citind povestea lui Alex North. Voi fi foarte atent la acest scriitor și voi căuta să îi citesc toată opera. 

Omul șoaptă este un roman de excepție! 


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Monica Ramirez, o scriitoare uimitoare de spionaj și thriller!

Monica Ramirez este una din cele mai apreciate scriitoare de literatură de spionaj și thriller din țară. Fără ezitare, Monica și-a arătat disponibilitatea de a accepta un dialog deschis cu noi și a răspuns întrebărilor indiferent de natura lor. Monica Ramirez (n. 6 iulie 1970) a locuit în SUA, unde a publicat nouă romane. Bucureşteancă, absolventă a Belford University din California, cu o diplomă de Creative Writing, membră a EWA – Espionage Writers of America, și a Romanian Crime Writers Club, a debutat în România cu Asasin La Feminin, primul volum tradus în limba română din seria de spionaj/romance Alina Marinescu, apărut la editura Blue Ink Waters Press din America în ordinea care urmează: The Unwilling Assassin, Whispered Identities, Balance of Power, Beyond Smoke and Shadows, Abyss, Requiem for an Assasin. Editura Boson Books i-a publicat cele două romane istorice de dragoste, Intimate Strangers Affair și Kit Black, precum și thriller-ul Blackout. Au mai apărut în Rom...

Lanțul adicției de Daniela Bortea

  Pagini: 326 Editura: Creator Mi-a făcut o deosebită plăcere să citesc acest roman care nu are pretenții de la autoare de a fi deosebit, și totuși... Veți avea o surpriză! Veți medita mult pe marginea lui, pentru că toți avem câteva zale dintr-un lanț al adicției. Suntem dependenți de iubire, iar asta implică suferință mai ales când cei dragi au o problemă. Nu de... matematică!🤣 De ce adicție?!  Nu vreau sa vorbesc doar despre dependența de droguri sau alcool care  macină viața celor care sunt prinși în aceste mreje autodistuctive, ci și despre cei care sunt legați sufletește de aceștia. Familia, prietenii, iubiții victimelor, sunt la rândul lor înlănțuiți într-o suferință continuă și implicit devin victime care se automutilează de vinovăția închipuită a celor aflați în această situație. Acest roman dezbate această temă dureroasă și provoacă un disconfort necesar pentru a înțelege realitatea.  Oricând se poate întâmpla ca cineva drag sa cadă într-o astfel de patimă...

SCRIE-MI! de Mugur Ioniță

  "Un roman despre puterea literaturii" Această carte a făcut ceva extraordinar! A reușit să dea un chip palpabil, nu doar iubirii ideale, ci și acelui ceva care îl face pe artist să își îndeplinească menirea și să săvârșească minunatul act de creație. Cumva, autorul a săvârșit un joc de reciprocitate inspirațională. A mers dincolo de o simplă poveste de dragoste și a transformat iubirea într-un izvor din care a băut atât el, cât si partenera lui pentru săvârșirea actului artistic. Dacă vreți, a transformat-o pe Albertina lui în Simonetta Vespucci a lui Sandro Botticelli și a devenit ceea ce Diego Rivera a fost pentru Frida Kahlo. La prima vedere, această carte este o frumoasă poveste de dragoste ce cuprinde, așa cum este firesc, toate etapele vieții, îmbină frumos cadrul poveștii cu povestea în sine și recunosc că pe tot parcursul lecturii mi-am notat câteva locuri pe care vreau să le vizitez când ajung în Timișoara. De exemplu, habar nu aveam că există o statuie a l...