Pagini: 149
Nu de multă vreme am dat peste un interviu în care Neagu Djuvara analiza oamenii politici contemporani. Mi-a plăcut enorm elocvența de care dădea dovadă la vârsta lui, extraordinara înțelepciune și sinceritatea dezarmantă. Un om fără teama de a-și spune părerea și din care prin fiecare gest pe care îl făcea se putea observa o educație aleasă și o cultură deosebită. https://youtu.be/ElLLJ84FG2w
M-a impresionat și pe lângă "O scurtă istorie a românilor" cu care mă delectez în clipele in care sunt scârbit de ceea ce văd la românii de astăzi lipsiți de un fundament cultural, am citit și această carte care mi-a căzut în mâna doar pentru că destinul si-a dorit asta. Sunt convins pe zi ce trece că nu eu aleg cărțile, ci ele mă aleg pe mine...
"Amintiri si povesti mai deocheate" nu este o carte care să șocheze. Nu are nimic deșănțat în ea, conține poate un limbaj puțin mai dur, însă în niciun caz nu putem vorbi despre ceva impudic.
Acest roman trebuia să apară doar după moartea autorului, însă după insistențele editurii la care colabora în vremea respectivă, a fost înduplecat și amintirile lui Neagu Djuvara au fost publicate.
Romanul este structurat în cinci povești care punctează câteva evenimente din viața autorului începând din copilărie.
" La Mamaia sat" ne este prezentată copilăria autorului cu familia, oamenii pe care îi întâlnește și este evocat un prim moment stânjenitor pe care l-a avut în viața sa...
"Cum m-a invatat scoala franceza sa scriu mai bine romaneste” înțelegem cum și-a făcut educația la Paris, cunoaștem oamenii pe care i-a întâlnit și ne este prezentat destinul lor de-a lungul vremii. Și în acest capitol avem un moment memorabil prin povestea "mirositoare" a urmașului stăpân a semilunii.
“O figura a Bucurestiului interbelic: Popovici-galos, diplomat de cariera” este cel mai amuzant capitol în care îl cunoaștem pe Popovici, o caricatură de om, care ajunge datorită familiei in politică și are un comportament ilar.
“Casatorii intre ardeleni si boieroaice regatene si viceversa” in acest capitol, autorul ne vorbește despre "lumea bună" din perioada interbelică.
“Vacante de adolescență pe la mătuși” este un capitol despre familia autorului și aventurile tinereții...
Mi-a plăcut acest roman în care am descoperit un limbaj extrem de amical, în care senzația pe care o ai este că un prieten îți spune lucruri interesante și inedite ce s-au petrecut în lumea aristocrată din perioada micului Paris.
Neagu Djuvara m-a impresionat nu doar ca istoric ci și ca scriitor. Cuvintele curg firesc, iar frazele sunt o muzică plăcută urechii și sufletului.
Recomand acest roman care se citește extrem de ușor și îți oferă clipe minunate.
Comentarii
Trimiteți un comentariu