Treceți la conținutul principal

Woke de Titania Mcgrath

  



Pagini: 158

Editura Lebăda Neagră


Voi ați auzit de Titania Mcgrath? Ei bine, eu habar nu am avut cine e autoarea, însă având cartea dânsei în mână, m-am apucat să o răsfoiesc și m-am pomenit parcurgând-o cu interes pagină după pagină. Oare ce ma făcea sa îi tot citesc gândurile? 

Cred că nu m-am putut abține! 

 A fost exact ca și când aș fi fost martorul unui eveniment rutier soldat cu victime și cu toate că aș fi știut că m-ar fi oripilat, tot aș fi privit cadavrele scoase dintre fiarele contorsionate. 

Ulterior am aflat despre Titania Mcgrath că este un personaj fictiv creat de actorul de comedie Andrew Doyle, însă nu vreau sa insist asupra acestui aspect. Important este impactul răvășitor pe care l-a avut asupra mea... Citeam și mă cruceam. Mai citeam o pagină cu zâmbetul pe buze, apoi ma minunam fericit că există pe lumea asta oameni mai ciudați și mai dificili decât am cunoscut eu.

Titania este o feministă extremă, care ne povestește că asta e natura ei. Pregătită mereu sa fie altfel. Sa fie Woke (trezită) în fața oricărui abuz.

"Întotdeauna m-am jucat cu limbajul. Îmi amintesc de prânzurile de la creșă, unde obișnuiam să folosesc paste alfabet pentru a scrie sinonime creative pentru "vulvă". Chiar și la delicata vârstă de cinci ani, eram dornică să demistific obișnuitele prejudecăți sociale în privința sistemului de reproducere feminin."

Pe măsură ce s-a dezvoltat a descoperit că are talent la literatură și s-a hotărât sa demonstreze că opera lui Wordsworth este depășită și misogina. Au dezgutat-o versurile lui în care vorbea despre simțul pur al dreptului masculin...

"La examenul practic de teatru de final de liceu am prezentat o piesă de teatru născocită de mine în care am defecat pe o copie a operelor complete ale lui Wordsworth, în direct, pe scenă." 

Când a compus prima capodoperă poetică: " Castrați toți bărbații albi" ziarul studențesc a refuzat publicarea și ca urmare "Am pus în scenă un protest sub formă de spectacol, țipând versurile poemului meu în repetate rânduri pe High Street, mânjită cu sânge menstrual, aruncând în trecători cu viermi morți."

Titania spune despre ea:

"Nu scriu poeme, scriu pumnale eviscerante ale adevărului."

Și

"Mă hrănesc cu nefericire, o diger și o vomit înapoi în eter ca pe un frumos duș caleidoscopic."

Acum că știm câte ceva despre autoare, haideți să îi cunoaștem părerea despre... Bărbați! Vă e teamă? Și mie...

"Bărbații sunt antrenați de la naștere sa ignore dorințele femeilor. Dacă ne gândim la asta, procesul este inițiat cu mult înainte. Toți bărbații își încep viața în corpul mamei lor. Sunt literalmente în interiorul unei femei fără a avea consimțământul ei verbal. Nu poți spune acest lucru suficient de explicit. Primul lucru pe care îl face un bărbat în viața sa este că-și violează propria mamă."

Când am citit asta, mi-am dat o palmă peste ochi! Cum?! 😳 Nu pricep... 😅

Stați că nu am terminat! Vreți să știți ce crede ea despre obezi?🙂

"Să îi spui unei persoane obeze să slăbească este ca și cum i-ai spune unei persoane de culoare să își decoloreze pielea. Nu este în regulă să ștergi identitatea unei persoane în acest mod."

Normal... Aici pe undeva are dreptate!

"Să luăm exemplul echipe de fotbal a Angliei: Fiecare membru este un cis-bărbat heterosexual slab și atletic. 62% din adulții din Regatul Unit sunt catalogați ca supraponderali sau obezi; cum este posibil ca o echipă care pretinde că reprezintă națiunea să nu includă măcar o persoană de talie mare? Acest tip de discriminare este motivul exact pentru care mișcarea pentru acceptarea persoanelor grase este una esențială."

Exact! De ce nu vedem fotbaliști grași la naționala de fotbal? 🤣

Aici râdeam în hohote imaginându-mi o echipă de fotbal cu un gras in poartă... În atac nu cred că se poate!

Aceasta este Titania! Deja când am ajuns la acest punct de lectură, îmi devenise extrem de simpatică, apoi...l-a lovit pe Moș Crăciun!🤣

"Să stai în poala lui Moș Crăciun este în general un gest destul de inofensiv, atât timp cât un părinte sau un tutore verifică îndeaproape că Moșul nu are o erecție."

La asta nu mă gândisem... La urma urmei, oricui i se poate întâmpla, nu?🤣

In fragmentul următor mi-am dat seama că ceea ce credeam că e bine sa faci, de fapt nu e bine... Iar dacă vezi o domnișoară/doamnă la ananghie, mai bune te gândești de două ori înainte de a face ceva!

"Am văzut întâmplător o femeie care se chinuia pe scări cu o valiză mare. Un bărbat pe la vreo 30 de ani s-a oprit și a întrebat-o dacă are nevoie de ajutor.

Firește, am intervenit în discuție și l-am blamat pentru sexismul său dezgustător, "imaginează-ți să te simți atât de nedreptățit" i-am spus, "încât să crezi că femeile au nevoie de ajutor pentru a ridica obiecte grele". A fost cu adevărat șocat, ceea ce mi-a arătat clar cât de obișnuit trebuie să fi fost să ducă lucrurile așa cum vrea el. Această tehnică patriarhală era cunoscută sub denumirea de "cavalerie", dar este, în realitate, doar un mijloc prin care bărbații își pot dovedi în continuare dominația. 

În timp ce o priveam pe acea femeie chinuindu-se să-și ridice valiza, am simțit un sentiment copleșitor de mândrie că o salvasem de înjosirea de a ceda aroganței masculine. Aș fi ajutat-o eu însămi, dar aveam un tren de prins." 

Acum ce naiba fac dacă văd o femeie că are probleme?! 

Gata! Haideți să vorbim despre subiectul favorit al tuturor! Sexul! 🙂 Cu cine credeți că face Titania asta?

"Plantele sunt mult mai plăcute decât bărbații. În prezent, sunt într o relație foarte împlinită cu un cactus numit Josh. Actul sexual este dificil, dar nu imposibil. Pentru asta au fost inventate pensetele."

Găsiți o plantă și face sex cu ea! "Nu este o alegere, ci mai degrabă o datorie!"

Bun... Am auzit eu de castraveți, morcovi sau portocale...🤣

După sex, in mod firesc vine căsătoria! 

"Unele femei sunt păcălite să devină casnice de către o deziluzie cunoscută în mod obișnuit sub numele de "iubire". Dar nu există ceva precum dragostea. Este o invenție burgheză menită să justifice impulsurile psihosexuale ale bărbaților."

Și apoi vine copilul... Firesc! 🙂

"Unul dintre semnele care arată că un bebeluș se simte incomod în propriul corp este dacă plânge în mod regulat. Dacă, să zicem, i-ați dat un nume masculin și l-ați îmbrăcat în albastru, este posibil ca lacrimile sale să fie un indicator al dismorfiei de gen. Dacă plânsul persistă după aproximativ o lună sau ceva mai mult, ar trebui să luați în serios în considerare tratamentul hormonal." Pentru că " Ar trebui să le oferim tuturor nou-născuților mai degrabă numere decât nume, până când sunt pregătiți să-și stabilească propria identitate de gen."

"Aș sfătui toate mamele însărcinate să fie vigilente. Dacă își pot simți copilul nenăscut lovindu-le, acest lucru se datorează probabil faptului că încearcă să le semnaleze dorința de a-și schimba sexul."

A?! 🤣

Femeile care își îngrijesc descendenții își pierd vremea și nu sunt plătite pentru această responsabilitate. "Dacă femeile aleg să-și sacrifice perspectiva unei cariere pentru a se reproduce, asta ține, desigur, numai de ele. Făcând acest lucru, însă, întruchipează tot ceea ce este puțin în societatea patriarhală."

Și

"Dacă vă doriți să aveți un omuleț care se alimentează gestând înăuntrul vostru timp de nouă luni, doar pentru ca mai apoi să iasă dinăuntrul vostru în genul de spectacol sângeros care ar fi potrivit pentru un film precum Alien, sunteți invitații mei."

Tirania se enervează puțin și șochează!😳

"Subliniez pur și simplu că multe dintre problemele societății ar putea fi atenuate dacă am slăbit legile privind uciderea pruncilor."

Dă-o naibii de treabă! Până aici! 🤔

Dar ce naiba știu eu? Eu sunt un bărbat și gândesc anapoda...

Tirania mă lămurește cum sta treabă cu bărbații...

"După naștere fiul prietenei mele Tabitha a început să plângă "acesta este genul de sentiment masculin de îndreptățire cu care ne confruntăm aici. Abia ieșit din pântec și totul este "eu, eu, eu", fiul Tabithei este într-adevăr un rahat grețos." 🤣🤣🤣

Dar...

"Nu-i urăsc pe bărbați. Mi-e milă de ei. Sunt niște creaturi inferioare, scule fără cap cu scule care au fost învățate încă de la naștere că sunt comandanții universului" 

Pentru că mă gândeam că măcar într-o privință bărbații au un avantaj, Titania mi l-a spulberat! ☹️ Nici asta nu avem?!!!! 

"Unii spun, de exemplu, că doar bărbații sunt capabil să urineze în timp ce stau în picioare. Pentru a le dovedi că se înșală, urinez doar din picioare și este extrem de eliberator. Le-aș îndemna pe toate femeile să facă același lucru, astfel încât să putem dezmembra în cele din urmă aceste stereotipuri dăunătoare ( deși ar trebui să aveți un șervețel la îndemână, deoarece v-ați putea murdări)."

Mi-a plăcut să citesc acest roman total diferit de ceea ce am citit până acum. M-am simțit extrem de bine și poate că extremismul autoarei de fapt pune un semn de întrebare asupra unor aspecte pe care le evidențiază. Nu spun că are dreptate, însă e bine sa fim receptivi asupra problemelor semnalate...

Recomand acest roman pentru că din spatele unei feministe extreme putem ghici comediantul desăvârșit.





Comentarii

  1. Casa mea a fost plină de nesfârșite probleme și mizerie care au dus la divorțul pe care nu mi l-am dorit niciodată cu soțul meu. Totul s-a prăbușit și ne-am dus pe drumuri separate. Am încercat să merg mai departe, dar mi-a fost atât de greu pentru că încă îmi iubeam soțul și fiica mea a plâns mereu dorindu-și tatăl înapoi. Nu am avut de ales decât să caut ajutor, ceea ce m-a determinat să îl contactez pe DR DAWN după ce am văzut atât de multe remarci bune despre munca lui. M-a asigurat că mă împac pe mine și pe soțul meu cu vraja lui de reconciliere pe care a făcut-o. Sunt bucuros să vă spun tuturor că am obținut rezultatul dorit după 2 zile și dragostea și fericirea au fost restabilite și ne-am revenit împreună și cred că va fi pentru totdeauna pentru noi și toate mulțumim lui DR DAWN pentru că a făcut atât de mult pentru a-mi salva familia. . Nu este niciodată prea ocupat să ajute pe cineva. Așa că contactează-l acum dacă și tu ai nevoie de ajutor. e-mail-i acum prin: ( dawnacuna314@gmail.com ) Whatsapp: +3550685677099 / +2349046229159 Acest comentariu de apreciere vine de la Julia Lorenzo.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Monica Ramirez, o scriitoare uimitoare de spionaj și thriller!

Monica Ramirez este una din cele mai apreciate scriitoare de literatură de spionaj și thriller din țară. Fără ezitare, Monica și-a arătat disponibilitatea de a accepta un dialog deschis cu noi și a răspuns întrebărilor indiferent de natura lor. Monica Ramirez (n. 6 iulie 1970) a locuit în SUA, unde a publicat nouă romane. Bucureşteancă, absolventă a Belford University din California, cu o diplomă de Creative Writing, membră a EWA – Espionage Writers of America, și a Romanian Crime Writers Club, a debutat în România cu Asasin La Feminin, primul volum tradus în limba română din seria de spionaj/romance Alina Marinescu, apărut la editura Blue Ink Waters Press din America în ordinea care urmează: The Unwilling Assassin, Whispered Identities, Balance of Power, Beyond Smoke and Shadows, Abyss, Requiem for an Assasin. Editura Boson Books i-a publicat cele două romane istorice de dragoste, Intimate Strangers Affair și Kit Black, precum și thriller-ul Blackout. Au mai apărut în Rom

"Poveste dintr-o sticlă de parfum" de Adrian Petru Stepan

Editura Lebăda Neagră Pagini: 189 Aș putea număra pe degetele de la o mână cărțile care mi-au înmuiat sufletul atât de tare, încât să-mi umezească ochii, iar romanul al lui Adrian este unul dintre ele. Deși este unul de o dimensiune redusă, exact cât o esență de parfum de calitate ce îți face sufletul sa vibreze, romanul a adus o nouă premieră în viața mea din ultimii zece ani. A reușit să mă facă să recitesc întrega poveste la un interval scurt de timp. Firescul se desprinde din stilul acestui autor, iar cuvintele sunt atât de armonioase și frumos îmbinate, că îi dau un farmec aparte, nespus de liniștitor pentru suflet.  Un balsam frumos din tinerețea fiecăruia dintre noi sau un îndemn la aprofundarea unei realități de a cărei valoare nu ești conștient, în general, decât doar după mult timp. "Poveste dintr-o sticlă de parfum" aduce cu sine nostalgia unei tinereți pierdute, o poveste magică de iubire, așa cum este prima iubire din viața unui om, petrecută într-o atmosferă dom

"Vodcă roșie - O dușcă de necurat" de Bogdan Piticariu

  Editura Lebăda Neagră Pagini: 124 Șase povești horror, insolite și frumos concepute, plasate undeva în era comunistă menite nu neapărat să te sperie în așa măsură încât să nu dormi noaptea, ci mai degrabă să îți stârnească zâmbet, m-au fermecat și m-au făcut să citesc cu poftă fiecare narațiune în parte într-un timp foarte scurt. Fiecare poveste luată în parte e o experiență unică ce se inspiră din legende urbane-rurale care au circulat în epoca nu demult apusă a comunismului, în care sărăcia și opreliștile de tot felul, au dus la alternative mai mult sau mai puțin potrivite cu sănătatea mentală și fizică a oamenilor. Vodca roșie este un  substituent pentru băutura dispărută din magazine cu care minerii au inlocuit-o cu un solvent industrial de abataj cu efecte devastatoare. Păluga, o ființă supranaturală își face apariția în comunitate, iar moartea își râde de oameni. Într-o altă poveste, lipsa alimentelor de la un aprozar îl face pe responsabilul de magazin să improvizeze, iar moar