Ursulescu Florin Ciprian

Nu, nu am râs, deși au fost câteva momente extrem de amuzante care m-au făcut să mă gândesc că sunt puțin anapoda, însă  acest roman lovește prea tare în sufletul cititorului, iar asta m-a făcut să nu râd.  Romanul este o cumplită relatare a relației mamă - fiică, pe care o recomand fiecărui părinte pentru o autoevaluare.  Doare să vezi cum încercarea de a impune propriile idei copiilor pe care nu ii consideri demni de tine, îi distruge sistematic și irevocabil.   Totul este tragic în acest roman. Diana este cea care scrie această poveste și o lasă unei prietene ca pe un bilet de sinucigaș, o explicație a procesului ce a dus la disperarea actului final. Clar nu poți crește copii atunci când nu există iubire intre părinți. Ceva se întâmplă și apare o mutilare a sufletului, o inadaptabilitate la normalitate.  Mily, mama Dianei nu știe ce este iubirea. Ea "e fată de la țară" și trăiește doar pentru imaginea pe care o oferă lumii. Se căsătorește cu Vick, doar p...

   O carte interesantă care mi-a ținut setea de lectură trează și m-a făcut să îmi doresc să aflu finalul în ciuda programului meu foarte încărcat. Este prima mea întâlnire cu acest autor și pot spune că nu mi-a displăcut stilul său de a scrie impregnat cu puțină filozofie, umor și descrieri foarte bine realizate ce au făcut din această poveste polițistă o lectură plăcută. Acest roman are în prim plan povestea demonilor din noi care se hrănesc cu plăcerile trupești, uneori considerate anormale. Însă ce se întâmplă când acești demoni sunt amenințați că vor fi dezvăluiți lumii? Normal... Apare panica și dorința de a disimula totul... Fox este o polițistă, frumoasă și curajoasă care încearcă să afle misterul unei crime petrecute în centrul Londrei. Victima este o prostituată de lux care obișnuia să joace rolul de sclavă sexuală, deși provenea dintr-o familie înstărită și nu avea probleme financiare, însă modul în care a fost ucisă lasă mari semne de întrebare...  Ancheta es...

  Aceasta cărticică este este o esență de parfum foarte concentrat. Este un ghid prin lumea cărților și te face să înțelegi cat de importantă este calitatea lecturii și cât de mult contează pentru un om să citească.  Povestea este oarecum amuzantă, plina de ironie și este construită în linii mari pe baza poveștii lui King Kong, uriașa maimuță de pe o insulă uitată parca de timp. Singura diferență e că enorma gorilă era un cititor pasionat capabil să converseze și să îi facă educație culturală unui  tânăr băiat ajuns pe insulă.  Cred că toți cititorii pasionați sunt considerați monștri într-o lume în care televiziunea și internetul ocupă primul plan, însă odată ce înțeleg și se lasă cuceriți de misterul cărților nu  le mai pasă de cum sunt  priviți. Cititul  deschide o lume nouă, un univers fără limite care te poartă pe aripile imaginației spre fericire. Un băiat ai cărui părinți divorțează ajunge într-un anturaj nepotrivit și încercând să scape de urmă...

Trebuie să supraviețuim. Suntem ființe care nu doresc altceva decât ceea ce le îndeamnă instinctul, iar pentru asta suntem dispuși să facem orice. Totuși raționăm și avem puterea de a discerne, însă fiind creaturi sociale, suntem obligați de firea noastră vremelnică sa ne integrăm și astfel facem compromisuri de tot felul și ajungem sa realizăm că am ajuns acolo unde nici nu visam... Îi admir curajul lui Marius (Alberto?🙂)de a spune lucrurilor pe nume exact așa cum au fost. Chiar dacă există prezumția ca acest roman sa fie o ficțiune, totuși să povestești cum ai ajuns sa fii proxenet, bine nu unul fioros, ci mai dulceag, așa...mi s-a părut  temerar. Cum a ajuns Marius până acolo? Va las pe voi să descoperiți. M-am gândit dacă ar trebui să condamn acest roman neobișnuit, însă nu pot să o fac. Nu ai cum sa judeci efectul produs de sărăcia anilor în care am trăit după revoluție. România se zbătea în corupție, boală și inaniție. Trebuia să faci ceva să nu mori de foame...și cu cine pu...

"Zânele există, iar magia lor este pentru eternitate..." și ce se întâmplă când una dintre zâne, cuprinsă de mărinimia caracteristică se hotărăște să scrie o carte? Ei bine...apare acest minunat roman, iar magia ei ajunge  în sufletele noastre și simți cam tot ce înseamnă să fii o ființă magică. Nu am citit acest roman așa cum se citește...L-am trăit cu sufletul de copil prin prisma unui adult care înțelege esența iubirii. L-am devorat și pe alocuri am simțit că aparțin acestei lumi.  Raluca nu scrie. Trăiește totul și pune în paginile sale tot ceea ce o reprezintă. E imposibil să nu iubești  o carte care îți expune un suflet minunat. Acest roman este o poveste de inițiere, de maturizare a sufletului care îl  poartă pe Daizus, personajul principal masculin,  spre desăvârșire. El suferă o metamorfoză pe măsură ce își găsește adevărată menire și luptă cu tot sufletul pentru ceea ce stă la baza existenței. Luptă pentru iubire.  Povestea lui Făt-Frumos se împle...

Cinci minute am stat cu ochii în gol înainte de a incepe să scriu despre aceasta carte. Prea multe amintiri m-au năpădit, prea multă suferința pe care o credeam îngropată s-a întors. Da, recunosc că în timp ce citeam aceasta carte am și râs de se uitau la mine nedumeriți colegii de muncă. Ei mâncau in pauză de masă, iar eu mă hrăneam cu amintirile autorului care nu erau decât o trambulină spre propriile amintiri. Prea multe coincidențe... Oare așa eram toți crescuți în acele vremuri? Hai sa va spun doar câteva din lucrurile care m-au mirat... 1. Pe fratele meu, îl cheamă Vasilică. 🙂 2. Eu nu înjur nici in ziua de astăzi pentru că am fost educat cu lingura de lemn, iar ocazional cu papucul de casă. De multe ori când mă aflu în trafic, soția compensează cu vârf și îndesat prin "urări de bine", iar eu încep și râd... 3. Pierdeam nopți întregi citind romane procurate in cele mai ciudate feluri, iar dimineața mergeam la școală. Nu eram un elev strălucit și...culmea, mereu ii spun...

  M-am bucurat foarte mult pentru acest cadou oferit de Diana pentru că mi-a oferit posibilitatea să îl cunosc pe scriitorul Adrian-Petru Stepan despre care auzisem lucruri frumoase. Aveți aici un interviu pe blogul meu: https://ursulescu.blogspot.com/2020/05/la-povesti-cu-adrian-petru-stepan.html Subiectul tratat de autor este unul sensibil pentru mine pentru că am amintiri din vremea comuniștilor. Aveam cam aceeași vârstă cu protagonistul romanului și îmi amintesc destul de bine limbajul de lemn pe care ni-l inoculau încă de la grădiniță și formula universală de adresare "tovarășul/ tovarășa" pe care eram obligați să o folosim cu toată lumea, indiferent de ierarhia socială. Am multe amintiri din acea perioadă, însă nu pot spune că au fost neplăcute. Se datorează oare faptului că eram copil, iar copilăria e minunată oricând? Acțiunea romanului se petrece în Timișoara în perioada tulbure din timpul revoluției din 1989 în care un băiat alaturi de tatăl său merg sa ridice un pa...