Editura Lebăda Neagră Pagini: 161 „Femeile sunt făcute să fie iubite, nu înțelese.” — Oscar Wilde Într-o lume care cere certitudini, Judith Poznan ne oferă o doză de sinceritate brutală: o femeie care nu doar simte, ci se destramă și se reclădește, într-un roman ce pulsează între fragilitate și forță. După o despărțire profundă, Judith — o tânără scriitoare și mamă — pășește prin noroiul pierderii cu o grație stângace, dar reală. Încărcată de durere, dar purtată de dragostea față de copilul ei, ea luptă împotriva absenței, a panicii și a temerii de viitor. Romanul e un jurnal emoțional în care își caută echilibrul: între carieră și maternitate, între trecut și prezent, între cine a fost și cine devine. Structura neconvențională — un melanj de amintiri, frici, dorințe și reflecții — conturează portretul unei femei autentice: frumoasă în ciudățenia ei, puternică în vulnerabilitate. Stilul e aproape confesiv, uneori poetic, alteori dur, dar mereu sincer. Cândva, Jurnalul ...
Sau, reinterpretând titlul: cum să evadezi cu stil (și fără vestă de salvare) Editura Lebăda Neagră Mugur Ioniță își continuă nestingherit aventura literară, invitându-ne, de data aceasta, într-un voiaj pe ape sărate, în bătaia vântului și a visurilor. Dacă până acum ne-a purtat printre nori, alături de Pavel — meteorologul cu capul în nori și picioarele pe stele — și apoi ne-a lăsat pe străzile Timișoarei, într-o iubire boemă între simpaticul Florin și misterioasa Albertina, acum... ne eliberează drumul spre mare. Și nu doar prin cele 150 de pagini, ci chiar la propriu. Pentru că, da — fără să ai cine știe ce cunoștințe inițiale din fascinantul univers al navigației — după parcurgerea acestui roman vei ști ce-i o parâmă, o velă, o timonă, dar mai ales te vei alege cu sufletul umplut de briza sărată a unei mări cu farmec și cântec ucigător de frumos, un cântec absorbit parcă direct de la sirenele acelea jumătate femei, jumătate păsări, cu care s-a înfruntat odinioară bietul Ulise. „Odi...